Aug 20
2015

Terminasem cu proiectul Urban Swan și mă gândeam la altele, atunci când o colegă de muncă m-a întrebat dacă aș fi interesat să fotografiez fetița “foarte expresivă” a unei prietene, care practică balet de cinci ani. Atunci am avut acea sclipire de moment și mi-am zis că un copil, prin inocența sa, poate să reliefeze mai puternic ideea de bază a proiectului: contrastul dintre urban – cotidianul, care implica acele ore infinite de munca si finetea artei – rezultatul, succesul, implinirea. Așa s-a născut a treia parte, Începuturi. A fost o adevărată experiență ședința foto cu micuța balerină, în sensul că fotografiam în Centrul Vechi, iar toți trecătorii se opreau să o admire. Îi auzeam cum exclamau ”ce drăguță este”, ”uite ce face micuțul îngeraș”.

În plus, Anca a dat dovadă de multă tărie de caracter, având în vedere că fix în ziua cu pricina îi fusese rău și nu mâncase nimic (era ora 17.00). Faptul că nu s-a dat bătută până la ultimul cadru, m-a făcut să înțeleg mai bine ce înseamnă sacrificiul pentru artă.

Jun 19
2015

Baletul este arta educată a corpului omenesc de a se mișca sublim.” – Valeria Mahok.

Există o diferență colosală între ce se vede pe scenă și munca din spatele cortinei. Orice succes se naște din dorință, dăruire, trăiri care presupun ore bune de muncă. Urban Swan este un proiect prin care am dorit să evidenșiez tocmai acest contrast puternic dintre urban – cotidianul care implică acele ore infinite de muncă și finețea artei – rezultatul, succesul, împlinirea. Proiectul în sine este format din trei părți: Black, White și Începuturi plus un epilog Tradiții.

La un interval de cinci luni a venit și a doua parte, Urban Swan White – de data asta pe o căldură insuportabilă. Alte locații, același entuziasm din partea noastră. Totul a fost în antiteză (anotimpurile, culorile alb-negru) pentru a da valoare ideii de la care pornisem. Apoi a apărut articolul de pe BoredPanda care în câteva zile a fost preluat de presa internațională, lucru care ne-a surprins. Reușisem pentru prima dată să comunic o idee prin fotografie și aceasta să fie apreciată în întreaga lume.

Mar 15
2015

jumpinromania – Sar de fericire atunci când/pentru că…
Aceast proiect este un manifest pentru fericire. Da, românii sunt optimiști, în ciuda obstacolelor. Fericirea nu are vârstă. Așa că vă invit să ne înălțăm de fericire.

”De fiecare dată când a trebuit să aleg numele unui proiect a fost o sclipire de moment. De pildă, am pornit în arta fotografică realizând fotografii de stradă, adica din mers. Aşa că portofoliul meu se numeşte dinmers.ro. Inspiraţie de moment. Am realizat că, cu cât te gândeşti mai mult la o denumire aparte, cu atât te îndepărtezi de ideea de bază, cel puţin în cazul meu. Românii sar de fericire, de aici a pornit totul. Având în vedere că voiam ca proiectul să fie un manifest internaţional, a devenit Jumpin’ Romania. Traducerea evidentă este „România care sare”, dar se mai poate citi şi ca „salt în Romania”. De ce? De fericire, evident, fapt ce încerc să-l ilustrez prin fotografiile însoţite de motivele protagoniştilor. Ca punct de inspiraţie, a fost tocmai refuzul meu de a accepta că oamenii nu au motive de jovialitate.” (sursa)

Jan 25
2015

Foarte mulți oameni care cunosc succesul depun o muncă impresionantă pe care noi, de cele mai multe ori, nu o observăm. Admirăm/criticăm împinși de aparențe însă nu ne întrebăm ce stă în spatele cortinei. Am vrut să ilustrez această idee prin fotografie și așa a luat naștere proiectul Urban Swan. Balerina reprezintă imaginea grației, a sublimului iar străzile prăfuite ale Capitalei, cotidianul, adică orele grele de trudă pentru a reuși.

Proiectul în sine este format din trei părți: Black, White și Începuturi plus un epilog Tradiții. Locurile le-am ales în antiteză cu grația și delicatețea balerinei. Asta mi-am propus încă de la început: un contrast puternic care să pună în evidență idea de success prin muncă.

Primele doua părți au fost realizate împreună cu Ana Maria, pe care o cunoșteam de ceva vreme. Știam că cochetează cu baletul iar atunci când i-am povestit despre ce vreau să fac a acceptat fără să clipească. Împreună am creat scenariul si am ales locurile de fotografiere din Bucuresti.

Îmi amintesc că era iarnă atunci când am realizat prima parte. Frig de crăpau pietrele, iar Ana îmbrăcată cu un body negru, transparent executând mișcări artistice în văzul oamenilor, care se opreau să o admire, înfofoliți până în gât. Îmi înghețaseră mâinile pe aparat, dar ambiția ei mă făcea să uit de tot și să surprind fiecare moment.

Pasaj preluat din interviul acordat revistei Blue Air (BeBlue Magazine).