”Dimensiunea succesului tău este măsurată de puterea dorinței tale, de mărimea visului tău și de cum gestionezi dezamăgirile pe drumul către succes.”
Am început baletul la 5 ani, la cursurile de balet pentru copii de la Opera Națională București, sub îndrumarea doamnei Magdalena Rovinescu. În clasa a V-a am intrat la liceul de coregrafie “Floria Capsali”, unde am avut șansa să lucrez cu profesoare nemaipomenite și cărora le voi fi mereu recunoscătoare, acestea fiind doamna Anca Mândrescu, care a fost ca o mama pentru mine, și doamna Gabriela Dumitrescu, cărora le mulțumesc din suflet pentru munca depusă și pentru îndrumare. Din clasa a IX-a mi-am continuat studiile în Basel, Elveția, în urma primirii unei burse. Acolo am cunoscut oameni pe care nu îi voi uita niciodată! Acolo mi-am cunoscut a doua familie. Am lucrat cu profesori extraordinari, am trecut prin multe experiențe care m-au maturizat și fără de care nu aș mai fi fost eu, cea de acum. Am avut profesori care au fost și sunt nume mari in lumea baletului: directoarea școlii, Amanda Bennett, profesoara mea de clasă, Cinthia Labaronne, profesorul de pas de deux, François Petite, și mulți alți profesori. Aceștia au avut un rol foarte mare în acea etapă a vieții mele și îmi voi aduce mereu aminte cu drag de cei 4 ani petrecuți alături de ei.
Nu pot să spun că am fost influențată de trecutul artistic al familiei, deoarece la vârsta la care eu mi-am exprimat dorința față de arta, nu aflasem despre membrii familiei care au trăit in lumea artei (bunicul meu care a fost actor la teatrul Notara și străbunicul meu care a cântat in orchestrele din Ucraina și România), însă de când eram bebeluș mama mea și-a dat seama că atunci când avea treaba și nu putea sta cu mine, tot ce trebuia să facă era să deschidă televizorul pe mezzo și să mă lase pe canapea. Iar eu nu scoteam niciun sunet, stăteam și ascultam muzica clasică, chiar și ore întregi dacă mă lăsai acolo. Mai târziu, când am început să vorbesc, îi repetam într-una mamei că îmi doresc să fac balet, pian și vioară. Asta se întâmpla pe când aveam trei ani. Iar la cinci ani, mama s-a hotărât să mă înscrie la balet, mai apoi urmând și pianul, pe care l-am îndrăgit enorm datorită profesoarei mele, Corina Macarie, care prin blândețea și bunătatea ei m-a făcut să o iubesc încă de la prima lecție.
“Fii tu insuți o reflexie a ceea ce ți-ai dori să primești. Dacă vrei iubire, oferă iubire. Dacă vrei sinceritate, fii sincer. Dacă vrei respect, oferă respect. Ceea ce oferi se va întoarce la tine.”
Aș putea să zic ca am crescut în operă. Îmi aduc aminte când eram mică și după spectacolele de balet ale operei mă duceam în culise ca să văd balerinii și să vorbesc cu ei. Le spuneam cum îmi doresc foarte mult să ajung să dansez și eu atât de frumos ca ei. După ce am terminat studiile în Elveția, am dat câteva audiții în companii din străinătate. Am primit chiar și contracte, însă am ales să rămân în România, alături de familia mea și de balerinii pe care o data îi puteam doar admira și doar aspiram spre frumusețea mișcărilor acestora, iar acum îmi pare sincer un vis faptul că suntem colegi și mă antrenez alături de ei.
Am câștigat foarte multe premii însă le voi enumera pe cele mai importante, fiind și cele care mi-au schimbat viața. Unul dintre ele este cel de la primul meu concurs de balet deoarece a constituit un rol semnificativ în ceea ce știam sigur că va fi viitoarea mea carieră. Îmi aduc aminte și acum juriul și emoțiile pe care le aveam în culise; numai nouă ani și nu îmi trecea nici prin gând că voi putea lua un premiu, mai ales că la premiere am auzit că au trecut de mențiuni și locul 2 și 3, începusem deja să fiu trista și aveam lacrimi în ochi iar când au strigat premiul întâi și am auzit Badro Amyra Cristina, am crezut că nu este adevărat! A fost cea mai frumoasa zi din viața mea de până atunci! Au urmat multe concursuri de atunci la care am fost premiată de fiecare dată. Dar pot spune că următoarele premii importante au fost cele câștigate la curcursul Youth America Grand Prix, unde am ajuns în top 12 dintre sute de concurenți și am primit o bursă de studiu la München, următorul premiu a fost câștigat la Tanzolymp unde am câștigat șase burse de studiu (Basel, Berlin, München, Viena, New York, Canada) și am primit locul întâi la dans clasic și locul trei la dans contemporan.
Pot spune că am avut oportunitatea de a beneficia de un repertoriu vast și variat de când eram în anii de liceu la Basel. Primul meu balet (full length) a fost “Spărgătorul de Nuci”, pe care școala scoala îl punea în scenă în fiecare iarnă. În primul an am fost în rolul păpușii, fulg de zapadă principal și marțipan. În următorii ani, după foarte multă muncă am ajuns acolo unde visam, și am dansat atât in rolul Clarei cât și rolul Prințesei Sugar Plum. Tot în liceu am dansat în “La Fille mal gardée”, “Serenade”, “Valse Fantasie”, “Soiree Musicale”, “All shall be”, “Who cares?” și multe altele. Totodată de când am venit in România am dansat în nenumărate spectacole, printre ele numărându-se “Coppelia”, “Spargatorul de nuci”, “Don Quijote”, “Albă ca zapada”.
De când sunt mică mi-a plăcut extrem de mult “Don Quijote”, pe atunci credeam ca îmi place datorită muzicii și costumelor, însă, mai târziu ,am înțeles că pe lângă aceste aspecte, ceea ce făcea spectacolul sa fie unul foarte drag mie este faptul că personajul principal și caracterul acesteia se aseamănă foarte mult cu mine. Cred că acest spectacol va ramâne mereu spectacolul meu de suflet, însă nu neg faptul ca îmi doresc foarte mult să ajung să dansez în rolul lui Odette/Odile din “Lacul lebedelor” sau Giselle din spectacolul “Giselle”.
Îmi doresc să ajung să dansez pe scene cât mai mari și poate chiar să primesc titlul de solistă sau chiar prim balerină. Cred că acesta este visul oricărei balerine profesioniste chiar din momentul în care își dă seama că asta este meseria pe care și-o dorește.
Am avut mereu ca model o balerina românca, pe care o admiram încă de la cinci ani și pe care am avut și sansa sa o cunosc și chiar sa dansez împreună cu ea pe aceași scenă. Modelul meu este Bianca Fota, care după părerea mea este una dintre cele mai frumoase balerine pe care le-am văzut dansând, are o gratie și o frumusețe aparte, lăsând deoparte tehnica impecabilă, personalitatea nemaipomenită și sufletul ei imens. De asemenea o alta balerina din Opera Naționala București, care m-a inspirat și care a fost chiar și mentorul meu este Corina Dumitrescu, despre care îmi amintesc ce impact mare avea simpla ei apariție pe scenă. Nu în ultimul rând, o alta balerină care m-a inspirat, este Laura Blica Toader, care mă uimea mereu prin ușurinta ei în mișcări și corpul ei care părea să atingă perfecțiunea.
dinMers.ro este probabil cel mai frumos proiect la care am participat. Dacă ar fi sa descriu ce se întâmplă la o ședință #dinMers nu cred că aș putea spune că este pur și simplu o ședința foto. Pentru mine este mult mai mult decât atât. Este, de fiecare dată, o experiență inedită, atât prin atmosfera incredibilă care se crează chiar din momentul în care pășesc în studio, cât și prin profesionalismul îmbinat absolut de fiecare dată cu glumele și râsetele care pur și simplu te fac să pierzi noțiunea timpului și să realizezi abia la sfârșit ca ai făcut pe puțin 500 de cadre. Fiecare proiect în parte are o poveste în spate, pe care o poți vedea în fiecare fotografie. Este o plăcere enormă să iau parte la proiectele #dinMers și îmi doresc, la fiecare din ele, să se oprească timpul, doar că să mă pot bucura cât mai mult de aceste momente.